Conform unei analize detaliate publicate de cineconstruieste.ro, Compania Națională de Investiții (CNI) se află într-un moment tensionat: imediat după ce influencerul Vlad Mercori a readus în dezbaterea publică licitația pentru Stadionul Unirea din Bistrița, Guvernul a aprobat o creștere substanțială a bugetului pentru un alt proiect sportiv major realizat de ACI Cluj, stadionul din Târgoviște.
Executivul a decis să majoreze cu 76,71 milioane de lei valoarea totală a investiției de la Târgoviște, ceea ce echivalează cu o creștere de circa 22% față de bugetul inițial. Prin urmare, noul cost total al proiectului urcă la 425,19 milioane de lei. Această ajustare intervine într-un moment în care șantierul, derulat de o asociere de firme condusă de ACI Cluj, a ajuns deja la un progres fizic estimat la aproximativ 65%.
Deși lucrările sunt avansate, nota de plată care mai trebuie achitată de stat și de autoritățile locale rămâne ridicată. Până la finalizarea stadionului, instituțiile publice vor trebui să mai asigure 234 de milioane de lei. În consecință, această sumă include atât execuția lucrărilor rămase, cât și ajustările de cost introduse prin noua hotărâre de Guvern, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor publice.
Suplimentarea bugetară a fost propusă de Ministerul Dezvoltării, condus de Marcel-Alexandru Stoica, instituție care susține că intervenția era necesară din rațiuni tehnice și financiare. În actele oficiale se indică explicit actualizarea prețurilor prevăzute în contract, modificarea cotei de TVA de la 19% la 21%, precum și aplicarea unor reguli noi în materie de cofinanțare a proiectelor sportive. Ca atare, aceste elemente sunt prezentate drept cauze principale ale creșterii valorii investiției.
Pe lângă argumentele legate de prețuri și fiscalitate, autoritățile invocă și schimbări de proiect. Printre acestea se numără reconfigurarea circulațiilor auto și pietonale din incintă, precum și repoziționarea unor clădiri, inclusiv a parcării etajate. În plus, este introdus un element complet nou față de soluția inițială: realizarea unui pasaj subteran destinat accesului oficialilor, invitaților VIP și reprezentanților mass-media, modificare care, în viziunea decidenților, a impus recalibrarea costurilor.
La aceste ajustări de concept se adaugă adaptarea instalațiilor și a soluțiilor constructive la particularitățile terenului și ale amplasamentului. Potrivit justificărilor oficiale, tocmai aceste condiționări tehnice ar fi făcut inevitabilă revizuirea bugetului. Totuși, în documentele și comunicările publice nu este prezentată defalcat ponderea fiecărei categorii de lucrări sau cheltuieli în totalul sumei suplimentare, ceea ce lasă neclar impactul real al fiecărui factor.
În lipsa acestor precizări, nu este limpede ce parte din cei aproape 77 de milioane de lei în plus acoperă intervenții noi și ce parte reprezintă doar actualizări de preț sau diferențe generate de schimbarea TVA. În consecință, opacitatea privind structura suplimentării alimentează suspiciuni cu privire la nivelul de transparență al fundamentării costurilor și la rigoarea cu care sunt gestionate resursele publice.
Schema de finanțare anunțată indică faptul că, din totalul de 425,19 milioane de lei, suma de 366,69 milioane de lei va proveni de la Ministerul Dezvoltării și de la Compania Națională de Investiții. Restul de 58,49 milioane de lei este alocat Consiliului Județean Dâmbovița, care acționează ca partener local și cofinanțator al proiectului. Astfel, cele două niveluri de administrație împart responsabilitatea financiară, însă cu o pondere net majoritară în sarcina bugetului central.
Pentru segmentul de lucrări încă neexecutate, estimat la 234,14 milioane de lei, contribuția statului este evaluată la 185,44 milioane de lei. Diferența, de 48,69 milioane de lei, va trebui asigurată de Consiliul Județean Dâmbovița până la încheierea construcției. Această repartizare a efortului financiar arată că autoritățile locale sunt implicate semnificativ, dar depind structural de resursele puse la dispoziție de Guvern.
În ceea ce privește calendarul, autoritățile estimează că mai sunt necesare aproximativ 13 luni până la finalizarea lucrărilor, cu condiția menținerii ritmului actual de pe șantier. Ca atare, stadionul din Târgoviște ar putea fi recepționat peste mai bine de un an, la un cost total considerabil mai ridicat decât cel prognozat inițial, ceea ce ridică întrebări despre procesul de planificare și estimare inițială a proiectului.
Decizia de suplimentare survine în contextul în care CNI este deja supusă unei presiuni publice intense din cauza licitației pentru Stadionul Unirea din Bistrița. În acea procedură, companiile ACI Cluj și STRABAG se află într-un litigiu în instanță, după ce atribuirea contractului a fost contestată. Prin urmare, orice nouă evoluție legată de investiții majore gestionate de CNI este analizată cu mai multă suspiciune.
Influencerul Vlad Mercori a evidențiat o serie de controverse privind evaluarea ofertelor și deciziile adoptate pe parcursul licitației de la Bistrița, sugerând posibile nereguli în derularea procedurii. Disputa juridică dintre ACI Cluj și STRABAG, aflată pe rolul instanțelor, amplifică interesul public pentru modul în care CNI administrează proiectele de infrastructură sportivă și, implicit, pune sub reflector și cazul Târgoviște.
Deși situațiile de la Bistrița și Târgoviște diferă fundamental – în primul caz miza o reprezintă atribuirea unui contract, iar în al doilea recalibrarea bugetului unei lucrări deja în desfășurare – ambele generează aceeași preocupare de fond. Întrebarea esențială, formulată și în analiza citată, vizează nivelul de transparență în gestionarea contractelor de sute de milioane de lei și soliditatea argumentelor care justifică atât prețurile inițiale, cât și ulterioarele majorări ale costurilor.


