Conform unei analize publicate de cineconstruieste.ro, proiectul metroului din Cluj-Napoca continuă să avanseze în principal pe hârtie, în documentații și planșe tehnice, în timp ce pe teren lucrările efective rămân blocate la un progres fizic oficial de doar 2,64%, neschimbat de trei luni consecutive, iar cele două utilaje de forare a tunelurilor nu au început încă săpăturile în subteran.
În aceste condiții, primarul Emil Boc, care a prezentat în mod constant metroul drept una dintre piesele centrale ale programului său de investiții, își exprimă acum public iritarea față de viteza redusă a intervențiilor din șantier și anunță că va chema din nou la masa discuțiilor atât constructorul, cât și supervizorul lucrărilor, cu intenția declarată de a identifica măsuri concrete pentru accelerarea implementării proiectului în teren.
Intervenția sa survine după ce, în septembrie 2023, proiectul a fost lansat oficial, la mai bine de trei ani distanță de la momentul debutului, perioadă în care administrația locală a pus accentul pe prezentarea etapelor pregătitoare, a avizelor și a procedurilor, insistând asupra caracterului strategic al investiției, însă pe șantier ritmul de lucru s-a menținut modest, iar avansul fizic a rămas departe de a corespunde discursului public.
Marți, 17 noiembrie, edilul a admis deschis că nu este mulțumit de felul în care evoluează proiectul, punând în special întârzierile în seama fazei de proiectare, pe care o consideră complicată și de durată, și afirmând că aproximativ 500 de specialiști sunt în prezent angrenați în elaborarea documentației tehnice, etapă pe care a descris-o drept cea mai dificilă componentă a întregii investiții.
În viziunea sa, proiectarea ar reprezenta circa 60% din efortul total necesar pentru realizarea metroului, în timp ce execuția efectivă ar cântări doar 40%, argument pe care îl folosește pentru a explica de ce, în această fază, accentul este pus preponderent pe planșe, avize și detalii tehnice, iar în teren se văd foarte puține lucrări propriu-zise, ceea ce ridică însă probleme la nivelul percepției publice.
Aceste justificări deschid discuții incomode privind modul în care a fost construit și comunicat calendarul oficial al proiectului, întrucât, dacă dificultățile de proiectare sunt atât de ample, iar documentațiile pentru stații și soluțiile tehnice nu au ajuns încă la forma finală, rămâne neclar în ce măsură administrația locală a integrat aceste riscuri în termenele anunțate și dacă nu cumva estimările au fost prezentate fără o corelare realistă cu posibilele blocaje tehnice.
Emil Boc a anunțat că în cursul lunii decembrie îi va convoca la Primărie pe managerul de proiect, pe supervizor și pe reprezentanții asocierii conduse de firma turcească Gülermak, cu obiectivul declarat de a stabili un set de măsuri capabile să crească ritmul lucrărilor, dar și de a obține clarificări detaliate asupra cauzelor care au condus la blocajul actual și asupra modului în care acestea pot fi depășite.
Întâlnirea ar urma să tranșeze inclusiv disputele tehnice apărute în jurul puțului de lansare a utilajelor de forare, zonă în care s-au conturat divergențe legate de configurația pereților și de tipurile de armături utilizate, elemente care au contribuit direct la întârzierea momentului în care cele două echipamente TBM ar fi trebuit să intre efectiv în lucru în subteran și să înceapă excavațiile.
Potrivit informațiilor disponibile, constructorul se confruntă și cu probleme legate de apa freatică și de stabilitatea terenului, în paralel cu derularea proiectării pentru cele șapte stații incluse în prima etapă, dificultăți de natură tehnică ce trebuie rezolvate de specialiști, dar care nu înlătură necesitatea unor explicații ferme privind modul în care aceste provocări afectează termenele, precum și delimitarea clară a responsabilităților asumate de fiecare parte contractantă.
Primarul susține că administrația locală și-a îndeplinit toate obligațiile legale și afirmă că nu are competența de a interveni direct în soluționarea problemelor apărute pe șantier, subliniind că utilajele de forare sunt proprietatea constructorului, iar mobilizarea și exploatarea acestora sunt prevăzute explicit în contract, fiind, în consecință, exclusiv în sarcina antreprenorului.
Chiar dacă răspunderea pentru execuția lucrărilor revine constructorului, beneficiarul oficial rămâne municipalitatea, aceeași instituție care a prezentat public graficele de implementare, ceea ce lasă fără un răspuns clar întrebarea de ce dificultățile menționate în prezent nu au fost însoțite, încă de la începutul apariției lor, de un calendar transparent de recuperare a întârzierilor și de mecanisme mai ferme de monitorizare și control.
Mai mult, abia la data de 5 noiembrie, Boc a făcut public faptul că a solicitat oficial antreprenorului un calendar precis pentru intrarea utilajelor de forare în subteran, precum și un plan de recuperare a întârzierilor acumulate, iar la acel moment Primăria nu primise încă niciun răspuns, ceea ce lasă în suspensie atât termenele intermediare urmărite până acum, cât și instrumentele contractuale concrete luate în calcul pentru impunerea lor.
Pe componenta financiară, edilul afirmă că proiectul nu este afectat de lipsa banilor și că municipalitatea nu înregistrează plăți restante către constructor, invocând contractul semnat cu Ministerul Transporturilor la 28 septembrie 2026, care prevede, pentru prima etapă, aproximativ 357 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2029, din care 300 de milioane de euro provin din fonduri europene, 47 de milioane de euro sunt alocate de la bugetul de stat, iar 10 milioane de euro reprezintă contribuția bugetului local.
Autoritățile declară că intenționează să continue investiția și după 2029, mizând pe viitorul exercițiu financiar european și pe alte surse de finanțare, Boc menționând că în 2026 proiectul a beneficiat de alocări în valoare de 167 de milioane de lei, iar plățile către antreprenor sunt efectuate, potrivit spuselor sale, în conformitate cu prevederile contractuale asumate.
În acest context, blocajul pare să fie legat mai puțin de disponibilitatea fondurilor și mai mult de capacitatea efectivă de a transforma banii și obligațiile contractuale în lucrări vizibile pe teren, ceea ce obligă municipalitatea să explice cum intenționează să respecte termenul stabilit pentru prima etapă în condițiile în care progresul fizic oficial continuă să fie consemnat la nivelul de doar 2,64%.
Nici comunicarea publică a constructorului nu oferă, până în prezent, lămuriri suplimentare consistente: ultima informare identificată pe pagina oficială Cluj Metro Line 1 datează din 29 iulie 2026, când Gülermak afirma că ritmul lucrărilor nu a scăzut, ci că accentul a fost mutat pe activități de proiectare, coordonare tehnică și analize geotehnice, fără a fi prezentate însă repere clare de calendar.
De la acel moment și până la data de 17 noiembrie nu au mai fost găsite actualizări privind stadiul șantierului pe respectiva pagină, timp în care proiectul Magistralei I, gândită să aibă aproximativ 21 de kilometri și 19 stații între Cluj-Napoca și Florești, rămâne într-o etapă incipientă, cu avans redus și multe necunoscute.
Conform documentațiilor oficiale, prima etapă, cu o lungime de 8,8 kilometri, ar trebui finalizată până la 31 decembrie 2029, iar termenul anunțat pentru încheierea integrală a proiectului este anul 2032, rămânând de urmărit dacă aceste repere temporale vor mai putea fi respectate în condițiile ritmului de implementare constatat în prezent.


