Tensiunile dintre constructorii locali și marile companii internaționale cresc puternic pe piața lucrărilor de infrastructură din România, după cum relatează cineconstruieste.ro. Pe măsură ce firmele românești câștigă teren în marile proiecte publice, se acutizează disputele privind derularea și contestarea licitațiilor.
În prezent, constructorii români se află față în față cu marii jucători globali în competiția pentru proiectele majore de infrastructură, iar această nouă realitate a dus la un val de suspiciuni și plângeri. Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu și președinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), susține că asocierile formate doar din firme românești sunt vizate tot mai des de acuzații de înțelegeri între competitori. El spune că astfel de acuze vin inclusiv de la companii străine care nu au reușit să intre în consorțiile respective.
Erbașu a lansat aceste mesaje în cadrul conferinței Consiliului Concurenței, intitulată „Infrastructura: Cum conectăm economia”. În intervenția sa, a vorbit despre schimbările din piața construcțiilor și a arătat că firmele românești au ajuns să aibă acces la proiecte de o dimensiune care, în trecut, era rezervată aproape exclusiv antreprenorilor internaționali. El a punctat că, odată cu creșterea capacității companiilor locale, a crescut și presiunea exercitată de concurenții din afara României.
Potrivit președintelui FPSC, poziția constructorilor autohtoni s-a întărit datorită majorării cifrelor de afaceri, acumulării de experiență și dezvoltării resurselor tehnice. Totuși, numărul celor care pot administra singuri contracte ce depășesc 100 de milioane de euro rămâne restrâns. Din această cauză, asocierea continuă să fie soluția principală pentru a intra în competiția pentru marile proiecte de infrastructură finanțate din bani publici.
În acest context, firmele românești au două variante: se pot alătura unor antreprenori internaționali sau pot forma consorții exclusiv locale pentru a bifa criteriile tehnice și financiare cerute de autoritățile contractante. Tocmai acest al doilea tip de formulă este contestat tot mai des, spune Erbașu. El a relatat că, în ultimii doi ani, au existat cazuri în care companii străine, refuzate într-o asociere, au depus apoi sesizări privind posibile înțelegeri anticoncurențiale între partenerii români.
În evaluarea sa, astfel de reacții arată clar că rivalitatea dintre antreprenorii autohtoni și grupurile internaționale s-a întețit. Pe măsură ce firmele românești au intrat pe segmentul proiectelor de mare anvergură, competiția cu jucătorii globali a devenit mai dură. Erbașu subliniază că societățile străine au, în general, procese interne bine puse la punct și sisteme de management construite în ani de activitate pe piețe externe.
În contrapondere, el afirmă că firmele românești au un avantaj la nivel de costuri și de flexibilitate a organizării resurselor umane. Aceste atuuri le permit, în unele situații, să vină cu oferte financiare mai mici. Erbașu a adăugat că, pe măsură ce companiile locale vor reuși să atingă standarde de organizare și management similare cu ale marilor jucători internaționali, ecartul de competitivitate se va reduce considerabil.
Un alt punct sensibil menționat de președintele FPSC privește accesul la licitațiile din România al constructorilor din state din afara Uniunii Europene. El spune că o parte dintre acești antreprenori beneficiază, în țările lor, de sprijin financiar sau ajutoare de stat la care firmele europene nu au acces în aceleași condiții. Astfel de mecanisme pot distorsiona puternic nivelul prețurilor prezentate în ofertele depuse.
Conform lui Erbașu, aceste avantaje pot genera un decalaj competitiv care nu are legătură directă cu eficiența reală a constructorilor respectivi. El avertizează că diferențele mari de preț observate în etapa de licitație nu sunt întotdeauna confirmate atunci când începe efectiv execuția lucrărilor. În plus, atrage atenția asupra discrepanțelor dintre exigențele impuse companiilor europene și standardele respectate de unii antreprenori din afara UE, fie că vorbim de cerințe tehnice, reguli financiare sau normative privind achizițiile publice.
Erbașu insistă că declarațiile sale exprimă o poziție de principiu și că nu indică în mod direct companii sau hotărâri ale autorităților de concurență care să probeze practicile semnalate. Dincolo de conflictul dintre firmele românești și cele străine, el atrage atenția asupra unei probleme de fond a sectorului: lipsa forței de muncă bine pregătite, care lovește atât în etapa de ofertare, cât și în implementarea contractelor.
Președintele FPSC a atins și tema specialiștilor trecuți în documentațiile de licitație, dar care nu mai apar pe șantier când încep lucrările. I-a numit „experți pe hârtie” și a recunoscut că practica nu este specifică exclusiv companiilor din afara României. Potrivit lui, și constructorii locali recurg la această soluție, pe fondul dificultăților majore de recrutare cu care se confruntă întreaga industrie a construcțiilor.


