După cum relatează cineconstruieste.ro, începutul lunii noiembrie 2026 găsește ultimii aproximativ 9 kilometri lipsă ai Autostrăzii A1 Lugoj – Deva la un nivel de execuție fizică de 82%, pe șantierul derulat de asocierea UMB – Euro-Asfalt. Pe acest tronson se află cele două tuneluri Margina – Holdea, considerate cele mai complicate structuri ale întregului proiect, iar autoritățile continuă să indice ca termen de dare în trafic prima jumătate a anului 2027.
Informațiile puse la dispoziție de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara arată că șantierul a intrat într-o etapă în care accentul se mută decisiv de la excavații și lucrări preliminare către închiderea structurilor și amenajarea efectivă a infrastructurii rutiere, în condițiile în care asocierea UMB – Euro-Asfalt a finalizat deja săparea tuturor galeriilor celor două tuneluri de la Margina – Holdea. Deși frontul de lucru subteran a trecut de momentul critic al străpungerii, în interior urmează o fază amplă de intervenții tehnice, constructorii având în sarcină realizarea structurilor interne, execuția viaductelor de racord, a părții carosabile și montarea completă a echipamentelor și instalațiilor indispensabile pentru punerea în funcțiune a tronsonului de autostradă.
Pe sectorul D din zona Margina, activitatea este în prezent concentrată, în principal, pe așternerea stratului de bază al sistemului rutier, ceea ce marchează trecerea spre etapele finale ale construcției drumului, iar acolo unde lucrările au avansat într-un ritm mai alert se poate observa deja montarea stâlpilor pentru iluminatul public. În același timp, o parte importantă a resurselor tehnice și umane este direcționată către realizarea podurilor, pasajelor și viaductelor, unde, potrivit aceleiași surse, gradul de execuție a ajuns la 75%, ceea ce confirmă că structurile principale se apropie de momentul închiderii constructive.
La pasajul amplasat în apropierea localității Margina se execută în prezent lucrări de armare a plăcii de suprabetonare, etapă premergătoare turnării betonului, în timp ce pe pasajul cu o lungime de peste un kilometru toate grinzile au fost deja poziționate, antreprenorul concentrându-se în acest moment pe instalarea predalelor. În contrast, viaductul care realizează legătura dintre cele două tuneluri se află într-o fază mai avansată, placa de suprabetonare fiind finalizată pe ambele căi de circulație, fapt ce reprezintă un reper semnificativ în procesul de închidere structurală a acestui obiect de artă.
Cea mai importantă etapă depășită până în prezent rămâne totuși străpungerea completă a tunelurilor, moment anunțat oficial pe 18 septembrie de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a prezentat public stadiul intervențiilor. Tunelul 2, cel mai extins dintre cele două, este configurat cu două galerii având lungimi de 1.985, respectiv 1.825 de metri, iar autoritățile îl prezintă ca fiind, la această dată, cel mai lung tunel de autostradă construit în România, accentuând astfel complexitatea tehnică a șantierului de la Margina – Holdea și caracterul său de proiect-reper pentru infrastructura rutieră națională.
În paralel cu lucrările de structură, a fost inițiată și execuția infrastructurii destinate sistemelor inteligente de transport (ITS) care vor funcționa în interiorul tunelurilor, infrastructură ce va asigura monitorizarea și gestionarea traficului în regim modernizat. Pentru construirea tunelurilor, asocierea româno-bosniacă UMB – Euro-Asfalt folosește noua metodă austriacă de excavare, cunoscută sub acronimul NATM, tehnologie adoptată și pe șantierul secțiunii Curtea de Argeș – Tigveni a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, unde sunt în curs alte construcții subterane de amploare, încadrate în același registru de complexitate.
Contractul destinat închiderii sectorului Margina – Holdea, evaluat la 1,82 miliarde de lei fără TVA și derulat tot de asocierea UMB – Euro-Asfalt, rămâne legat de termenul de finalizare indicat anterior de șeful CNAIR, care a menționat că deschiderea tronsonului este așteptată în prima jumătate a anului 2027, termen folosit în continuare ca reper oficial. Odată ce această porțiune va fi complet terminată și dată în circulație, actuala întrerupere a Autostrăzii A1 dintre Lugoj și Deva va dispărea, ceea ce va permite realizarea unei conexiuni continue pe autostradă între Boița și Nădlac, pe un traseu care depășește 360 de kilometri și care va asigura un flux neîntrerupt de trafic pe una dintre principalele axe de transport ale României.


